În cetatea Famagustei vei face o excursie în timp și vei merge prin locurile colindate de cavalerii templieri, de venețieni și de Pașa Mustafa.
***
Fortificațiile făcute de venețieni în 1539 rezistă și astăzi. Casele din interiorul cetății nu sunt de atunci, dar sunt suficient de vechi să creeze o atmosferă de poveste. Mai adaugi și catedrala Sfîntului Nicholas, construită în secolul XIV – acum transformată în moschee – și deja ești în altă lume. Orașul vechi este frumos și merită vizitat.
***
În Famagusta poți ajunge rezervînd o excursie cu un bus normal sau cu unul supra-etajat – double-decker. În mod normal nu ar fi voie să treci granița cu mașini închiriate, dar sunt persoane care se încumetă și riscă să facă și acest lucru.
În momentul de față sunt două puncte de trecere a frontierei pentru a ajunge în Famagusta – unul este în localitatea Vrysoules și cel de-al doilea în Deryneia. Cel de a l doilea este și cel mai rapid dacă se pleacă din zona de stațiuni Ayia Napa-Protaras și poate fi trecut și pe jos.
Cel mai ușor vei găsi să rezervi bilete pentru o excursie la recepția hotelului unde ești cazat sau la birourile de închirieri mașini. De obicei aici ai să le vezi promovate pe geamurile de la intrare.
🚩 📸 Aici poți vedea mai multe fotografii cu orașul cetate 👉 Cetatea Medievală
Ce vizităm în orașul Famagusta
Acum că ne-am lămurit cum ajungem în Famagusta, să vedem și cam ce putem vedea/vizita pe acolo.
Dacă vei intra pe teritoriul ocupat prin vama de la Deryneia ai să treci printr-o zonă mai puțin locuită și nedezvoltată, uitată în timp. Nu am nimic cu zonele așa zis virgine, ci doar cu sărăcia lucie în care se pare că trăiesc oamenii acolo. Pe partea dreaptă a drumului este zona care nu era accesibilă pînă în 2020 decît forțelor ONU de menținere a păcii.
În aproximativ 10 minute ai să vezi orașul modern și apoi zidurile cetății. Odată ce ai trecut de poartă, nu mai e mult pînă la prima parcare și începe și plimbarea pe jos.
Catedrala Sf. Nicholas
Prima clădire pe care o vei vedea și care domină cetatea medievală este fosta catedrală Sf. Nicholas, actuala Moschee Lala Mustafa Pașa. Construcția a durat din 1298 pînă în 1312, stilul este gotic iar clădirea este comparată cu catedrala din Reims, Franța. Aici Lusignan a fost încoronat drept rege al Ierusalimului. Catedrala este construită cu trei intrări, turnuri gemene și acoperiș plat, caracteristic arhitecturii din perioada templierilor. Turnurile au fost avariate în timpul atacului otoman din 1570 și nu au mai fost refăcute niciodată.
Așa că dacă vei călca în interior o vei face pe urma pașilor ultimilor Cruciați, care s-au refugiat în Cipru.
Catedrala a fost construită în 14 ani, este o raritate ca arhitectură în afara Franței, a fost lăcaș creștin timp de 258 de ani, iar de peste 450 de ani este moschee.
În partea stîngă a clădirii este un smochin despre care specialiștii susțin că ar fi fost plantat în perioada în care s-a construit și catedrala. Asta înseamnă că acest copac are deja 700 de ani.
Palatul Venețian
În Piața centrală, vizavi de catedrală, vei găsi și ce a mai rămas din Palatul Venețian, ridicat inițial de regii Lusignan ai Ciprului, dar modificat ulterior și folosit ca reședință de conducătorul venețian – 1479-1570. Acesta este una dintre puținele vestigii din perioada Renașterii care mai poate fi văzută pe insulă.
Othelo Castle sau Othelo Tower
Își trage numele de la celebră piesă scrisă de Shakespeare în 1603 care a plasat acțiunea într-un oraș port din Cipru. Mai mult, se pare că însuși Leonardo da Vinci ar fi recomandat renovarea acestuia în 1481.
Castelul are patru turnuri circulare, o sală de mese și un dormitor. Dacă ajungi în Famagusta, nu rata să te urci pe zidurile de protecție construite de venețieni în secolul XV-XVI. Vederea de sus este spectaculoasă.
🚩Îți recomand să te uiți aici pentru mai multe fotografii cu 👉 Turnul lui Othello
Orașul vechi
La fel de bine poți să te plimbi și pe străduțele mai izolate, de lîngă zid. Vei vedea casele ciprioților greci fugăriți în 1974 care acum sunt ocupate de ciprioții turci – mare parte dintre cei mai învîrstă sunt turci aduși aici să populeze orașul după invazie.
Și ai să mai găsești și alte biserici construite în secolele XIII – XV. Acum, Famagusta nu înseamnă numai biserici și castele. Între zidurile cetății sunt și multe magazine și restaurante unde te poți desfăta cu mîncare bună.
Dacă ești iubitor de carne, era un restaurant pe strada spre Catedrală – Aspava. Nu ai să primești meniu aici, dar ospătarul își va explica ce poți să mănînci. Sunt însă și taverne obișnuite căutate de turiști și de localnici, așa că nu ezita să alegi locurile aglomerate.
Shopping
În magazine, prețurile la mărfuri sunt simțitor mai mici decît în partea greacă, dar oferta este similară. Nu am încercat, dar cred că în unele cazuri se mai poate și negocia. Din cetate se poate ajunge destul de ușor la cea mai apropiată plajă.
Dacă te încumeți la marfă contrafăcută, sunt șanse mari să rămîi fără ea la vamă, dacă prinzi control.
Varosha
În drum spre acestea vei trece pe lîngă zone care au fost ținute închise începînd din 1974. Dacă vezi soldați înarmați, sfatul meu este să eviți să faci fotografii cu ei sau cu obiectivele pe care ei le păzesc. Au fost destule cazuri cînd turiști de toate naționalitățile au petrecut cîteva nopți în arestul poliției pentru acest lucru.
Odată ajuns la plaja Palm Beach ai să vezi și întinderea de hoteluri abandonate de la malul mării. Și ai să vezi și malul mării – aproape 6 kilometri de plajă naturală, una dinte cele mai bune de pe insulă, plajă căutată de europeni pînă în ‘74 la invazie.
Orașul nou
Dacă te duci în zonă pe cont propriu, poți să vizitezi, din mașină, și orașul nou. La sensul giratoriu de lîngă zidul cetății intră pe strada Ismet Inonu Bulvari. Acolo sunt majoritatea magazinelor de haine și încălțăminte unde iarăși ar trebui să fie prețuri acceptabile. Eu cînd le-am vizitat nu am găsit nimic foarte ieftin sau pe gustul meu, dar niciodată nu se știe ce poți să descoperi.
La primul sens giratoriu pe care îl vei întîlni ai să vezi pe partea dreaptă o moschee foarte mare – Polat Pașa Camii. Dacă vrei să o admiri și să faci poze în tihnă, ia a treia ieșire din sensul giratoriu și imediat pe dreapta este un supermarket unde poți parca mașina. Asta dacă nu alegi să parchezi chiar la moschee.
Plaja orașului – Glapsides
După moschee, dacă alegi să continui drumul, la al doilea sens giratoriu, în mai puțin de 4 km, ia din nou al treilea exist și vei ajunge la cea mai apropiată plajă de oraș – Glapsides. Este foarte mare, are șezlonguri și este și un restaurant unde poți să mănînci. Dacă alegi să faci o baie în mare înainte de a pleca, stai liniștit pentru că sunt și dușuri.
Șezlongurile cu umbrelă cu tot sunt undeva la vreo 2 euro cu totul.
Salamis
Și dacă ai ajuns pînă aici este mare păcat să nu mergi pînă la ruinele orașului stat grecesc Salamis, care datează cel puțin din secolul XI î.Hr., după ultimele descoperiri. Ar fi fost întemeiat de Teucer, fiul lui Telamon, care nu a mai putut reveni acasă după Războiul Troian pentru că nu a reușit să-l răzbune pe fratele său, Ajax. Mai rezistă și astăzi teatrul și coloanele de la gimnaziul. Săpăturile și cercetările în zonă au început la sfîrșitul secolului XIX și, cum era de așteptat, majoritatea lucrurilor găsite se află la British Museum, în Londra.
Ponturi:
- în Famagusta poți plăti în lira turcească și în euro. Recomand însă să schimbi în moneda locală pentru că vei ajunge să plătești mai puțin, indiferent ce cumperi. Am folosit mereu un schimb valutar aflat înainte de sensul giratoriu care te duce în cetate.
- dacă mergi acolo cu mașina, ai mare grijă la trafic pentru că este mult mai haotic decît în partea greacă. Și da, se conduce tot pe partea stîngă și în Katehomena.
- evită să fotografiezi obiective care au pază militarizată pentru că riști să fii arestat.
Istoricul orașului Famagusta
📌așezămînt fondat în 274 î.Hr., de Ptolemeu II, care a denumit orașul Arsinoe, după sora sa. A fost un sat pescăresc foarte multă vreme.
📌orașul a început să se dezvolte din 1192, odată cu venirea francezilor din dinastia Lusignan.
📌în secolul XII orașul este un important centru comercial.
📌1291, odată cu retragerea Cruciaților în Cipru, Famagusta a devenit unul dintre cele mai bogate orașe ale creștinătății.
📌1372 orașul a intrat sub ocupație genoveză.
📌1489, un secol mai tîrziu, a fost rîndul venețienilor să devină stăpîni în Famagusta. Aceștia au fortificat orașul după ce turcii au distrus orașul Limassol. Zona a atras bogații vremii care s-au stabilit aici și datorită portului. Și pentru că oamenii bogați se întreceau între ei încercînd să construiească lăcașuri de rugăciune mai mari și mai frumoase, Famagusta a devenit cunoscut ca districtul bisericilor.
📌1570-1571 – Famagusta a rezistat timp de 13 luni asediului otomanilor conduși de Mustafa Pasha. După ce au pierdut 50.000 de oameni, turcii au ocupat orașul și i-au izgonit și omorît pe venețieni.
📌10.000 de ciprioți au fost alungați în afara zidurilor cetății, unde au format ceea ce poartă și azi numele de Varosha. Ocupația turcă de patru secole a oprit însă dezvoltarea orașului care era cel mai bogat de pe insulă.
📌sfîrșitul secolului XIX găsește Famagusta sub tutela Marii Britanii. În perioada 1903-1906 este modernizat portul și este dată în funcțiune o cale ferată cu punctul terminus în Famagusta. Zona începe ultima dezvoltare pe care a cunoscut-o pînă în ziua de astăzi.
📌1960 – 1974 – în perioada cînd statul cipriot a fost independent, zona ajunge să fie una dintre cele mai importante stațiuni din Mediterana dar și un centru economic. În 1961 portul asigura jumătate dintre importurile și exporturile insulei dar și din traficul de călători.
📌1974 – prezent – ocupația turcă. Famagusta decade din nou economic iar zona turistică a fost drastic restrînsă. Orașul înființat de ciprioți după prima invazie turcă – Varosha – a fost închis pînă în 2020 și este o ruină. A fost redeschis de autoritățile turce în ciuda opoziției internaționale